Oltenita

Buongiorno :) . Am stat mult timp înainte să mă așez și să scriu această recenzie. Nu pentru că nu aș fi știut ce să spun, ci pentru că mi-am dorit ca fiecare cuvânt să reflecte cu adevărat ceea ce eu și Alexandra am simțit. Aceasta nu este o recenzie scrisă din impuls și nici una dintre acele recenzii scurte în care cineva spune doar „totul a fost perfect” și pleacă mai departe. Pentru mine are o valoare mult mai profundă. O scriu, în primul rând, ca mire . Dar o scriu și ca om care lucrează de aproape douăzeci de ani în domeniul imaginii. Sunt fotograf, videograf, regizor video și tehnician de sunet. Ani la rând am fost eu cel care a documentat cele mai importante momente din viața altor oameni. Am fost cel aflat în spatele aparatului de fotografiat, în spatele camerei de filmat și în spatele consolei de sunet. Tocmai de aceea știu câtă muncă, câtă responsabilitate și câtă sensibilitate se ascund în spatele unui film de nuntă. În ziua cununiei mele, pentru prima dată după foarte mulți ani, rolurile s-au inversat. Nu mai eram eu cel care trebuia să observe fiecare detaliu. Eram omul care trebuia să aibă încredere deplină în alt profesionist și să îi încredințeze unul dintre cele mai importante momente din viața sa . Pentru cineva care lucrează în acest domeniu, nu este deloc ușor. Atunci când ai propria viziune artistică, propriul stil și propria experiență, alegerea unui videograf si fotograf devine mult mai dificilă decât își imaginează majoritatea oamenilor. Nu cauți doar imagini frumoase. Cauți un om care să înțeleagă emoția, ritmul și povestea pe care urmează să o spună. Mai exista însă un motiv pentru care această recenzie este atât de importantă pentru mine. Cu doar o zi înainte de cununie, după o experiență care ne-a dezamăgit profund de la colegi pe care mi-e greu să-i numesc așa, omenește vorbind, din moment ce ne-au abandonat brusc cu un mesaj după ce promiseseră că vor fi disponibili pentru eveniment cu doar câteva zile înainte (foarte penibil) ,folosind scuza că eu, fiind coleg, l-am intimidat pe fotograf, ca și cum aș putea fi judecătorul și călăul muncii sale. Pe baza acestui fapt, practic, cei care fac această muncă de fotografie și video nu pot fi filmați sau fotografiați dacă se căsătoresc pentru că potențialii lor colegi s-ar teme unii de alții. Mi se pare cel mai ilogic și lipsit de sensibilitate lucru din lume. Și sincer, e păcat pentru că indiviz în cauză este bun la meseria lui , dar a fi bun nu e suficient. Îți trebuie și caracter. În această meserie, trebuie să fii un om grozav sau o femeie grozavă, altfel abilitatea tehnică singură nu e suficientă. Pana la urma eu și Alexandra am fost nevoiți să căutăm într-un timp extrem de scurt oameni care să ne salveze amintirile (lucru aproape imposibil) . Atunci am cunoscut multumirea fotografi-cameramani.ro inainte pe Luisa (fotograf) și mai departe pe Sorin (videograf). Privind acum în urmă, îmi dau seama că ceea ce la acel moment părea un mare ghinion s-a transformat, în realitate, într-unul dintre cele mai mari acte de noroc pe care le-am avut în organizarea evenimentului nostru. Există profesioniști care își fac meseria corect, care creează imagini frumoase , Și există oameni care reușesc să facă ceva mult mai rar: să lase în urma lor o amintire care continuă să emoționeze chiar și după ce evenimentul s-a încheiat. După ce am vizionat filmul realizat de Sorin , am înțeles că el face parte din această ultimă categorie. Înainte de a vorbi despre filmul pe care a fost realizat, simt nevoia să vorbesc despre omul pe care l-am cunoscut în ziua cununiei. De foarte multe ori, atunci când oamenii aleg un videograf , se uită aproape exclusiv la portofoliu. Compară cadre, culori, tranziții sau echipamente. Toate acestea sunt importante, însă, după aproape douăzeci de ani petrecuți în acest domeniu, am învățat că există un lucru și mai important decât tehnica: omul din spatele camerei. Un film de nuntă nu se construiește doar cu aparatură performantă și cunoștințe tehnice. Se construiește prin empatie, sensibilitate, calm și capacitatea de a înțelege oamenii în cele mai emoționante momente ale vieții lor. Exact aceasta a fost impresia pe care ne a lăsat încă din primele minute. În foarte scurt timp a reușit să creeza o atmosferă în care eu și Alexandra ne-am simțit în largul nostru. Nu ne a făcut niciodată să simțim că suntem în fața unei camere de filmat. Din contră, a avut acel echilibru rar între a ne ghida atunci când era nevoie și a ne lăsa să trăim momentele în mod firesc. Există un detaliu pe care probabil mulți invitați nici nu l-au observat, dar eu, fiind coleg de breaslă, l-am remarcat imediat. În ziua aceea nu a fost doar videograful evenimentului. A fost, într-un anumit sens, regizorul lui . A coordonat discret momentele importante, a orientat oamenii atunci când era necesar, a avut grijă ca totul să decurgă firesc și a făcut toate acestea fără să transforma evenimentul într-o scenă artificială. Este o diferență enormă între a filma ceea ce se întâmplă și a ști cum să conduci un eveniment astfel încât emoțiile să rămână autentice, iar rezultatul final să fie unul cinematografic. Acest lucru nu se învață doar din cursuri și nici nu depinde exclusiv de experiență. Ține de caracter, Ține de pasiunea cu care îți faci meseria. Ține de respectul pe care îl ai față de oamenii care îți încredințează amintirile lor. Un alt lucru care m-a impresionat a fost colaborarea cu Luisa. Până în acea zi nu vă cunoșteați . Și totuși, în doar câteva minute, ați reușit să lucrați ca o echipă care părea să colaboreze de ani întregi fara interferente unu cu altu . Vă-ti coordonaț natural, fără să vă încurcați unul pe celălalt, fără competiție și fără tensiuni. Din contră, fiecare îl completa pe celălalt, iar acest lucru s-a văzut atât în fotografii, cât și în film. Poate majoritatea oamenilor nu observă astfel de detalii. Eu însă le observ. Pentru că ani la rând am fost în aceeași situație. Știu cât de dificil este să îți adaptezi instantaneu stilul de lucru lângă un coleg pe care l-ai cunoscut cu doar câteva minute înainte. De aceea, colaborarea voastră mi-a confirmat încă o dată că adevărații profesioniști nu concurează între ei. Ei colaborează. Iar atunci când doi profesioniști colaborează cu respect și inteligență, cei care câștigă sunt întotdeauna mirii. Iar acum ajung la ceea ce consider că este cea mai importantă parte a acestei recenzii. Filmul. Trebuie să recunosc un lucru. În ziua cununiei, din cauza emoțiilor, a oboselii și a ritmului în care se desfășoară totul, ai impresia că trăiești fiecare moment. În realitate însă, multe clipe trec atât de repede, încât nici nu apuci să conștientizezi cu adevărat ceea ce se întâmplă. Abia după ce am văzut filmul realizat de Sorin am înțeles acest lucru. Mi-am dat seama că, în mod paradoxal, am conștientizat cu adevărat faptul că eu și Alexandra deveniserăm soț și soție nu în ziua cununiei, ci în ziua în care am privit filmul tău. Atunci am avut timp să privesc fiecare privire, fiecare zâmbet, fiecare emoție și fiecare gest pe care, în acele clipe, mintea mea nu reușise să le păstreze. Cred că aici se află adevărata valoare a unui wedding filmmaker. Nu doar documentează un eveniment. Îl transformă într-o amintire vie. Și, de fiecare dată când apeși butonul „Play”, ai senzația că timpul se oprește pentru câteva minute și îți oferă șansa de a retrăi unul dintre cele mai importante momente din viața ta. Acesta este exact sentimentul pe care l-am avut. Deși cununia noastră civilă nu a avut decorul spectaculos al unui castel sau al unei locații exclusiviste, filmul nu lasă nici măcar o clipă această impresie. Din contră. Sorin a demonstrat unul dintre cele mai dificile lucruri pe care le poate realiza un videograf: a făcut ca frumusețea poveștii să fie mai importantă decât frumusețea locului. Ca profesionist, știu cât de greu este acest lucru. Este foarte ușor să impresionezi atunci când natura sau locația îți oferă deja un decor extraordinar. Mult mai greu este să creezi emoție într-un spațiu obișnuit și să faci privitorul să uite complet unde se află, pentru că este absorbit de poveste. Exact asta a reușit Sorin . Montajul are un ritm excelent. Nu este nici grăbit, nici lent. Nu există momente care să pară introduse doar pentru a lungi filmul și nici secvențe importante care să lipsească. A păstrat exact ceea ce trebuia păstrat și a eliminat tot ceea ce ar fi întrerupt emoția poveștii. Din punctul meu de vedere, acesta este unul dintre cele mai dificile lucruri în procesul de editare. Un montaj bun nu înseamnă doar să tai cadre. Înseamnă să alegi ce va simți spectatorul. Iar în filmul nostru acest echilibru este aproape perfect. Există însă câteva aspecte pe care doresc să le evidențiez separat, pentru că ele demonstrează atenția extraordinară pe care Sorin a avut-o pentru fiecare detaliu. Primul este sunetul. Poate părea ciudat că încep tocmai cu partea audio, însă nu este deloc întâmplător. Pe lângă fotografie și videografie, mă ocup de mulți ani și de înregistrări audio profesionale pentru muzica clasica la teatru . Tocmai de aceea știu cât de des această componentă este tratată superficial în multe producții video. Imaginea poate fi foarte frumoasă. Dar dacă sunetul nu transmite aceeași autenticitate, magia se pierde. Sorin a înțeles perfect acest lucru. Încă din primele momente a avut grijă să ne monteaza discret microfoane lavalier, aproape invizibile, astfel încât fiecare cuvânt rostit în timpul ceremoniei să poată fi auzit clar și natural. A făcut același lucru și pentru ofițerul stării civile. Poate că pentru majoritatea oamenilor acesta este doar un detaliu tehnic. Pentru mine nu este. Este diferența dintre un videoclip frumos și un film care poate fi retrăit cu adevărat. Peste ani, poate că unele imagini vor părea diferite. Moda se va schimba. Locurile se vor transforma. Dar vocile noastre vor rămâne aceleași. Vom putea auzi din nou emoția din glasul nostru, cuvintele rostite în acel moment și acel simplu „Da”, care ne-a schimbat viața pentru totdeauna. Fiind italian, există un detaliu care m-a emoționat în mod special. În viața de zi cu zi, atunci când vorbesc în limba română, de multe ori traduc în minte înainte de a răspunde. Privindu-mă însă în acel moment, am observat ceva ce nici măcar nu realizasem în ziua cununiei. Atunci când ofițerul stării civile mi-a adresat întrebarea, nu am mai tradus nimic. Nu am mai gândit. Am răspuns imediat și firesc: „Da.” Revăzând acel moment în filmul , am înțeles cât de autentică fusese acea clipă. A fost unul dintre acele detalii pe care probabil nu le-aș fi redescoperit niciodată fără filmul realizat de Sorin . Un alt element care m-a impresionat a fost utilizarea dronei. Nu a folosit-o pentru a impresiona gratuit. A folosit-o pentru a spune povestea dintr-o perspectivă pe care noi, ca miri, nu am fi avut niciodată posibilitatea să o vedem. Cadrele aeriene nu reprezintă doar imagini spectaculoase. Ele oferă context, respirație și continuitate întregii povești. Au fost, fără îndoială, cireașa de pe tort . La fel de inspirată mi s-a părut și alegerea muzicii. În foarte multe filme de nuntă muzica ajunge fie să acopere emoția, fie să treacă neobservată. În filmul nostru s-a întâmplat exact contrariul. Fiecare piesă a însoțit discret povestea, fără să încerce vreodată să o domine. Totul a fost echilibrat. Imaginea. Sunetul. Ritmul. Tăcerile. Muzica. Exact așa cum se întâmplă într-un film realizat cu sensibilitate. Iar la final s-a întâmplat ceva ce, sincer, mă așteptam cel mai puțin. Eu nu sunt o persoană care plânge ușor. Dimpotrivă. Însă filmul a reușit să mă emoționeze până la lacrimi. Și nu doar pe mine. După ce l-am terminat de privit, am întrebat-o pe Alexandra dacă și ea plânsese avand in vedere ca curgea lacrimi . Mi-a răspuns că nici măcar nu își dăduse seama. Fusese atât de absorbită de poveste, încât lacrimile veniseră firesc, fără să le conștientizeze. Cred că acesta este unul dintre cele mai frumoase complimente pe care le poate primi un videograf. Nu faptul că a realizat un film frumos. Ci faptul că a reușit să redea emoțiile într-un mod atât de sincer, încât chiar și protagoniștii au retrăit acele clipe ca și cum le-ar fi trăit pentru prima dată. În încheiere, aș vrea să mă adresez nu doar viitorilor miri care vor citi această recenzie, ci și ție , Sorin. În viață există profesii care oferă un serviciu. Și există profesii care păstrează timpul. Tu faci parte din cea de-a doua categorie. Poate că, peste zeci de ani, unele dintre persoanele care au fost prezente în ziua aceea nu vor mai fi lângă noi. Poate că locurile se vor schimba. Poate că noi înșine vom avea părul alb și vom privi lumea cu alți ochi. Însă datorită filmului pe care l-ai realizat, va exista întotdeauna un loc în care timpul va rămâne neschimbat. Vom putea auzi din nou vocile noastre. Vom putea vedea zâmbetele părinților, îmbrățișările, privirile și emoțiile exact așa cum au fost. Acesta este, după părerea mea, cel mai apropiat lucru de a opri timpul pe care îl poate realiza un om. De aceea am spus încă dinainte să văd filmul că ai acordul nostru deplin să îl folosești în portofoliul tău, pe YouTube sau pe orice platformă pe care o consideri potrivită daca doresti. După ce l-am văzut, sunt și mai convins că această poveste merită să fie privită. Nu doar pentru că este cununia noastră. Ci pentru că reprezintă un exemplu al modului în care un videograf poate transforma un eveniment simplu într-o poveste cinematografică plină de emoție. În calitate de coleg, știu foarte bine câtă muncă există în spatele fiecărui minut din acel film. Știu câte ore de selecție, sincronizare, montaj, colorizare și rafinare sunt necesare pentru ca rezultatul final să pară atât de natural. Tocmai de aceea aprecierea mea nu vine doar din emoție. Vine și din experiență. Și poate tocmai de aceea are pentru mine o greutate aparte. Complimentele unui client sunt întotdeauna frumoase. Dar aprecierea sinceră venită din partea unui coleg care cunoaște această muncă are, cred eu, o valoare specială. Dacă într-o zi cineva m-ar întreba pe cine aș recomanda pentru a filma unul dintre cele mai importante momente din viață, răspunsul meu ar veni fără nicio ezitare. Pe Sorin. Nu doar pentru calitatea imaginilor. Nu doar pentru montaj. Nu doar pentru sunet. Ci pentru omul din spatele camerei. Pentru că, la sfârșitul zilei, echipamentele se schimbă. Tehnologia evoluează. Dar bunătatea, seriozitatea, respectul și pasiunea rămân. Iar acestea sunt lucrurile pe care eu și Alexandra le-am simțit din primul moment. Îți mulțumim că ai fost alături de noi. Îți mulțumim că ai avut grijă de amintirile noastre ca și cum ar fi fost ale tale. Și îți mulțumim că, ori de câte ori vom apăsa „Play”, ne vei oferi posibilitatea de a retrăi cea mai importantă zi din viața noastră. Cu respect, admirație și recunoștință, Sotii, Giulio și Alexandra Tripodi